Gândirea de design se concentrează pe rezolvarea problemelor legate de produse ți servicii, prin filtrarea acestora cu ajutorul gandirii creative, asemenea unui designer.
Cum arată gândirea de design pusă în practică
AIRBNB
Un exemplu grozav de gândire specifică designului vine din primele zile ale AirBNB. Foarte devreme, ei și-au dat seama că înregistrările lor de apartamente tindeau să aibă fotografii de calitate slabă. Adesea de la telefoanele care aveau o cameră slab calitativă. Ei credeau că dacă mai multe apartamente ar avea fotografii mai bune, vor primi mai multe rezervări.
Deci ce au făcut? Au zburat la New York , au închiriat o cameră foto, au vizitat câțiva utilizatori și au îmbunătățit calitatea fotografiilor acelor înregistrări. Imediat și-au dublat veniturile săptămânale. Aceasta a reprezentat cea mai mare îmbunătățire pe care o făcuseră în acea vreme.Acesta este un model de gandire axată pe rezolvarea problemelor asemenea unui designer.
NORDSTROM
Un alt exemplu minunat de gândire a designului în practică a venit de la Nordstrom Innovation Lab. Nordstrom, un retailer de top din SUA. El a angajat o echipă de oameni pentru a extrage datele pe care le-au adunat din surse precum Facebook, Pinterest și Twitter pentru a crea experiențe personalizate pentru clienți, pe baza preferințelor și a activității lor în magazin.
Una dintre activitățile pe care le-au întreprins a fost să meargă într-un magazin cu și să creeze o aplicație pentru iPad. Testarea ochelarilor de soare în magazinul fizic. În loc să adopte o abordare tipică de colectare a datelor, proiectare în birourile lor și testarea produsului pe utilizatori, ei au adus fizic designeri și dezvoltatori în magazinul lor.
Ca și în exemplul AirBNB, această idee nu poate fi extinsă neapărat. Nu toată lumea poate merge la fața locului însă Nordstrom și-a folosit resursele pentru a se apropia de clienții lor.
TEHNICA „VRĂJITORUL DIN OZ”
Un exemplu grozav de gândire a designului în practică este tehnica „vrăjitorului din oz”. Termenul provine din domeniul psihologiei experimentale din anii 1980. Vrăjitorul din Oz este „un experiment de cercetare în care subiecții interacționează cu un sistem informatic despre care îl consideră autonom. Care este de fapt operat sau parțial operat de o ființă umană nevăzută”.
Este numit așa deoarece utilizatorul sau participantul la test poate crede că interacționează cu un computer sau un sistem. Acolo aflându-se un om „în spatele perdelei” care operează computerul. În timp ce această utilizare specifică își are originea în domeniul psihologiei. Există multe moduri în care o putem folosi în designul web. Abordarea „Vrăjitorul din Oz” este diferită de prototipare, deoarece prototipul tinde să fie ceva pe care îl construim înainte de a construi un produs real, în timp ce „Vrăjitorul din Oz” tinde să fie mai mult un produs minim viabil (MVP) pentru o idee.
Deci cum funcționează?
Ei bine, ideile pot varia de la simple la complexe. Să presupunem că doriți să adăugați un buletin informativ pe site-ul dvs. web. Ați auzit că este o idee bună, dar poate vă faceți griji că va trebui să vă înscrieți la un serviciu de e-mail. De exemplu, Mailchimp sau Campaign Monitor. În acest caz, veți avea nevoie de cineva care să vă conceapă buletinul informativ, de cineva care să codifice acesta și apoi cineva care să creeze conținut.
O modalitate de abordare ar fi să renunțați la toate acestea. Folosiți un plan gratuit cu MailChimp sau Campaign Monitor, începeți cu un șablon de bază și concentrați-vă pe conținut. o altă abordare ar fi să folosim tehnica Vrăjitorului din Oz. Să aveți o înregistrare prin e-mail și să colectați e-mailuri într-o bază de date, care nu este atașată la niciun serviciu. Doar colectați adrese de e-mail pentru a vedea dacă există de fapt o dorință pentru această listă de e-mail. În cazul în care se înscriu câteva persoane, le puteți trimite manual e-mailuri și puteți vedea dacă le-ați câștigat atenția.
De ce gândirea de design?
Ca și în exemplele de mai sus, este clar că prin aplicarea gândirii de design, rezolvăm problemele reale ale clienților noștri. Mai degrabă decât să ne concentrăm exclusiv pe obiectivele de afaceri. Aceste beneficii sunt nesfârșite.
O abordare a gândirii de design înseamnă implicarea utilizatorilor în proces. Acest lucru nu numai că oferă soluții mai bune, dar înseamnă că utilizatorii se simt parte din proces. Ei se simt iubiți, ca și cum cineva ar avea de fapt grijă de ei.
Toată lumea poate pune în practică gândirea de design
În timp ce designerii experienței utilizatorului ar trebui să fie adepți în exersarea abilităților de gândire în design, gândirea de design poate fi practicată de orice angajați care se confruntă cu o situație în care trebuie să rezolve o problemă.
În calitate de designeri, avem responsabilitatea nu numai să exersăm noi înșine gândirea designului ci și să o aplicăm în rezolvarea problemelor. Să explicăm celor din jurul nostru de ce luăm deciziile pe care le luăm și să-i ajutăm să practice metode similare în munca lor.
Cum să aplici gândirea de design în web design
1. VORBEȘTE CU UTILIZATORII TĂI
Nu le puneți doar întrebări, observați-le. Folosiți date, dar asigurați-vă că le susțineți cu observații din lumea reală și nu vă bazați doar pe numere. Rețineți că datele ne spun ce fac oamenii, dar vorbirea cu oamenii ne spune „de ce”.
Cu toate acestea, trebuie să ne amintim cu cine avem de-a face atunci când vorbim despre „utilizatori”. 100% dintre utilizatori sunt oameni. Asta înseamnă că ne este încorporat să gândim într-un anumit fel în anumite situații. Chiar și felul în care punem o întrebare poate denatura răspunsurile într-un anumit mod.
2. TESTAȚI IDEI PRIN PROTOTIPURI, ÎNCERCAȚI „VRĂJITORUL DIN OZ”
Nu vă fie teamă să încercați lucruri care nu se concretizează neapărat. Asigurați-vă că sunteți suficient de agil pentru a pivota ideile dacă acestea nu funcționează. Nu vă faceți griji în legătură cu perfecționismul, doar duce-ți la bun sfârșit ceea ce v-ați propus și vedeți dacă funcționează.
Există o mulțime de instrumente care ne ajută să construim lucruri mai rapid decât oricând. Astfel, trebuie să testăm idei pentru a vedea ce funcționează, înainte de a cheltui mulți bani pe un produs „perfect” care funcționează grozav, dar de care nimeni nu are nevoie.
4. FEEDBACK, FEEDBACK, FEEDBACK
Rețineți că acest lucru nu spune numere, numere, numere. Îndată ce devenim prea concentrați pe un număr sau pe o singură măsură, este ușor să pierdem din vedere obiectivul general. Asigurați-vă că căutați în mod regulat feedback cu privire la design-urile dvs. După cum am menționat pe parcursul articolului, nu există o singură sursă de adevăr pentru acest lucru. Folosiți o colecție cu toate feedback-urile pe care le puteți aduna pentru a lua decizii echilibrate și bine gândite.
5. FACEȚI UN PAS ÎNAPOI ȘI REGÂNDIȚI PROBLEMA
Analizați contextul problemei pentru a vedea ce îi lipsește. Apoi, încercați să implicați toată echipa în rezolvarea creativă a acesteia. După cum am menționat mai devreme, designerii nu sunt singurii care ar trebui să practice gândirea de design. De fapt, dacă încercăm să facem totul pe cont propriu, nu ne facem treaba corect.
Dovezile sugerează că folosirea acestei noi metodologii pentru rezolvarea problemelor este mai creativă și mai eficientă decât metodele mai tradiționale.
În calitate de designeri, suntem în măsură să îi educăm pe cei din jurul nostru să folosească această metodă axată pe gândirea de design. Fie că se regăsește în abilitățile de proiectare, folosind-o ne putem asigura că rezolvăm problemele corect. Fără a ne pierdem timpul construind produse inutile și site-uri web.