Acest act normativ reprezintă ansamblul activităților organizate independent de sectorul public. Acestea au ca scop să servească interesul general, interesele unei colectivități și interesele personale nepatrimoniale. Sunt realizate prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupului vulnerabil sau producerea și furnizarea de bunuri. De asemenea și prin prestarea de servicii sau execuția de lucrări. Economia socială are la bază o inițiativa privată, voluntară și solidară, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate, respectiv implicare. De asemenea are și distribuirea limitată a profitului către asociați.
Economia sociala devine din ce in ce mai relevanta, acest fenomen a luat amploare cu puțin timp in urmă. Impactul ei este major deoarece a influentat intr-un mod benefic societatea si mediul in care trăim. Economia socialăi a venit cu soluții inovatoare în ceea ce privește forța de muncă si persoanele defavorizate.
La nivel European exista foarte multe tări care au optat pentru aceasta economie socială si au imbinat ideiile inovatoare cu cele politice. Astfel au reușit să facă progrese semnificative în definirea şi operarea economiei sociale.
Impactul economiei sociale
Economia socială are impact la nivelul comunităţilor şi grupurilor sociale, aceasta nu a fost una impusă de modele politice. Iniţial a fost un mecanism de ajutor între grupuri cu meserii similare, cu nevoi asemanătoare, sau cu aspiraţii asemanătoare. Printre acestea se numără și fundații sociale, asociații, societăți mutuale etc. În anii ‘80 şi‘90, la nivelul Europei, unde sunt incluse ţări cu o puternică tradiţie socială, economia socială a fost privită ca fiind un fenomen relativ marginal. Acest lucru s-a datorat faptului că statul avea capacitatea şi resursele de a asigura servicii sociale adecvate şi diversificate. Sistemul social sprijinit de stat se confruntă în prezent cu o serie de provocări majore. Crize economice succesive, fenomenul îmbătrânirii populaţiei, diversificarea nevoilor şi aşteptărilor sociale, toate acestea au pus o presiune deosebită pe sistemele de protecţie socială. De asemenea au arătat nevoia de diversificare şi implicare.
Programul Operational cu Capital Uman
Economia sociala are ca scop combaterea sărăciei. În conformitate cu prevederile strategiilor naţionale relevante şi contribuind la obiectivele asumate în acest domeniu. În acest sens, POCU, Programul Operational cu Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane. Acesta continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007-2013 și contribuind, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014-2020). De asemenea și al fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce problemele de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE. Intervenţiile propuse în cadrul POCU vor contribui la îndeplinirea obiectivului general stabilit prin AP 2014-2020, la atingerea țintelor asumate de către România. Acestea se realizează prin Programul Național de Reformă, precum și la implementarea eficientă a strategiilor relevante din domeniu prin:
Serviciul Public de Ocupare
Creșterea ocupării unui loc de munca a tinerilor șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. Îmbunătăţirea competenţelor tinerilor șomeri. Funcţionarea mecanismului naţional integrat de sprijin care vizează identificarea şi înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare a tinerilor din categoria NETTs. Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii pe termen lung, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele din rândul minorităţii rome, persoanele cu dizabilităţi. De asemenea și a persoanele cu nivel redus de educație, persoanele din mediul rural în special cele din agricultura de subzistență și semisubzistență.
Creșterea ocupării prin încurajarea antreprenoriatului şi a înfiinţării de întreprinderi. Susținerea întreprinderilor, pentru a se adapta schimbărilor mediului de afaceri, cu accent pe sectoarele prioritare cu potențial competitiv. Acestea sunt identificate conform Strategiei Naționale de Competitivitate și Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Actualizarea cunoștințelor, competențelor și a aptitudinilor angajaților din întreprinderile din sectoarele prioritare cu potențial competitiv. Acestea sunt identificate conform Strategiei Naționale de Competitivitate și Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Creșterea calității, diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare. De asemenea prin externalizarea unora dintre servicii către furnizori privați.